Ploua afara cu galeata... Дождь лил как из ведра..

Ploua afara cu galeata,
 Si am dat buzna-n cafenea,
 Privirea ei ca o sageata,
 A tintuit fiinta mea.

 Stand la o ceasca de cafea,
 Vorbim de una si de alta,
 Nu ne pasa de nimenea,
 Si lumea am lasat-o balta.

 Splendita joaca de priviri,
 Si a cuvintelor intriga,
 Intamplatoarele atingeri,
 Am observat ca nu au frica...

 Cand ploaia brusc a incetat,
 Ea m-a sedus  c-un "bun ramas",
 Dorintele au insetat,
 Si ne desparte doar un pas.

 .....................................................

 Sunt chinuit,lovit de dor,
 Stau sub aroma de caise,
 Si gandurile isi i-au zbor,
 Punand pe aripi mii de vise.

 Nu cred ca soarta e de vina,
 Sunt paznic langa cafenea,
 Chem ploaia doar sa vina,
 Cand trece ea pe-alaturea...

 Anton Barbu  27.04.2020


Рецензии